Terapii complementare - Meloterapia
De-a lungul vremurilor s-a observat efectul binefacator al muzicii cu sonoritati placute si mai mult decit atit la unele persoane dotate, trairi fantastice asemanatoare cu cele din lumea basmului, extraterestre, paranormale exprimate intr-un limbaj actual. Legendele vorbesc de zeul PAN care atunci cind cinta la nai vrajea animalele, caprele dansau. Orfeu imblinzea fiarele salbatice cu lira, iar in Biblie se relateaza cum David luind harpa cinta si lui Saul ii era mai usor si mai bine si duhul rau se departa de el. Elevii lui Pitagora (pitagoreicii) practicau muzica, melodii, ritmuri si dansuri selectate pentru petreceri sau pentru ceremonialul religios public cunoscind efectele ei. Azi vedem direct sau in filme cum unele animale cinta, emit sunete melodioase prin dresaj. Multe au un comportament de melomani, se aduna in jurul aparatelor de radio, dind semne de multumire la ascultare. Este cunoscuta actiunea undelor sonore atit asupra plantelor care incoltesc si cresc mai bine, cit si a productivitatii laptelui, la vacile in ale caror grajduri se cinta, se asculta muzica.Iata cum se redescopera multiplele virtuti ale muzicii - ea nu are numai un rol, o functie cultural estetica, asa cum cred unii la prima vedere, ci si o functie filozofica, magica, terapeutica. Amintim in treacat ca descintecele (magia alba) practicate in vechime, dar si in zilele noastre sint soptite, subliniindu-se anumite cuvinte cheie prin incantatii, care emit o anumita frecventa ce intra in rezonanta cu bolnavul. Si-a pierdut muzica forta de patrundere in psihicul uman producind adevarate transformari? Nu! Doar ignoranta oamenilor a crescut, insa prin necunoasterea ei pot sa cada prada cunoscatorilor care folosesc in sens distructiv anumite sonoritati, de obicei foarte inalte, care se apropie de frecventa zgomotelor, neplacute urechii. Nu mai vorbim de mesajele textelor, atunci cind muzica este insotita si de cuvinte!
S-a ajuns la desonorizarea muzicii. In goana dupa originalitate, urmind moda veacului, s-a ajuns la expansiune, la adevarate mutatii stilistice. In Manifestul muzicienilor futuristi se spune: ne face infinit mai multa placere sa combinam ideal zgomotele tramvaielor, ale autocamioanelor, ale trasaturilor si ale multimii galagioase, decit sa ascultam spre exemplu Eroica sau Pastorala, iar de Pasti - un cocert de locomotive.
Cum s-a ajuns la aceasta situatie? Omul modern fiind extrem de ocupat nu isi mai rezerva timp pentru sine. Procesul de incintare nu se mai produce la auzul flautului sau harpei. A disparut din el copilul, care trebuie sa existe in fiecare - copilaria din om, capacitatea de a se uimi in fata frumosului, a ineditului, care da prospetime si vigoare. In schimb exista pericolul ca muzica sa redevina o forta, sa induca violenta pe plan psihic tulburari de neimaginat, in special la tinerii adepti ai noilor curente (jazz, rock, heavy-metal etc.). Cu atit mai mult ni se pare extrem de important atit de a denunta efectele nocive, cit si de a aduce la cunostinta publicului larg, a oamenilor de toate virstele si in special a tinerilor adevarul despre muzica si virtutile ei, efectele ei binefacatoare, tamaduitoare.
Meloterapia este metoda de vindecare sau atenuare a simptomelor prin ascultarea muzicii.
Intrebarile care vin imediat sint urmatoarele:
- Care este muzica ce are virtutea de a vindeca?
- Ce ritm are?
- In ce ambianta se asculta? Care sint conditiile de ascultare?
- Care trebuie sa fie nivelul sonor? (cit de tare sau cit de incet trebuie sa fie?)
Ritmul este elementul esential care confera starea de confort sau disconfort si care leaga auditoriul (ascultatorul) de sentimentul timpului. Se stie ca in timpul vietii intrauterine fatul asculta bataile inimii mamei lui. Cu acest ritm se obisnuieste el. Intr-un context de protectie maxima la temperatura corpului. Ritmul tobelor la popoarele primitive este tocmai acest ritm. In muzica medievala si clasica regasim binecunoscutul ritm din viata noastra de dincolo de amintire, tezaurizat in subconstient.
Redam mai jos o lista (dupa o cercetatoare americana) de compozitori si opere folosite in general:
- Bach:
- Largo, Concertul in La
- Simfonia in Si bemol
- Suita pentru orchestra
- Concertul brandemburgic nr. 4
- Beethoven:
- Eroica
- Sonata lunii
- Simfonia a 7-a (Allegretto)
- Brahms:
- Intermezzo-urile
- Chopin:
- Concertul nr. 1 pentru pian (p.II)
- Valsul in la minor
- Debussy:
- Clar de luna
- Grieg:
- Concertul pentru pian in la minor (p.II)
- Haydn:
- Simfonia nr. 99 (p.II)
- Invocatie
- Rahmaninov:
- Concertul nr. 2 (p.II)
- Mozart:
- Simfonia nr. 40 (p.II)
- este recomandat sa fii singur in camera, pe cit posibil intr-o camera in care sa nu fii deranjat in timpul ascultarii;
- sursa sonora (radio, casetofon, boxa) sa fie la distanta de 2-3 metri de scaunul sau fotoliul in care va asezati;
- sa fie indepartate din cimpul vizual obiecte sau fotografii care va trezesc amintiri;
- scaunul sau fotoliul sa nu fie nici prea inalt, nici prea scund, spre a nu ingreuna circulatia singelui;
- miinile vor fi asezate pe linga corp, iar picioarele paralele, nu incrucisate, pentru a facilita circulatia energetica in meridianele corpului.
Temperatura mediului ambiant: 20-22 de grade (18-24 de grade).
In timpul auditiei recomandam sa va amintiti lucrurile minunate din natura: munti, paduri, ape cristaline, flori, armonia culorilor etc., iar daca sinteti obosit, nu va ginditi la nimic, lasati-va furat, dus, leganat de muzica. Recomandam ascultarea a minimum trei piese muzicale. Alegerea lor se face in functie de nivelul cultural, cultura muzicala, de starea afectiva si de diagnostic atunci cind omul este bolnav. Deci meloterapia ca si alte metode naturale se foloseste in scop profilactic si in scop curativ. Medicul, terapeutul este acel care selecteaza fragmentele muzicale in cazul al doilea. Pentru ca muzica actioneaza subtil, pe sistem de vibratii si biorezonanta, chiar o muzica a compozitorilor clasici, culta, in sectiile de medicina interna sau in cabinetele stomatologice, indiferent de gradul de cultura al pacientului va avea un efect benefic.