LANOXIN, sol. inj.
Nume: LANOXIN, sol. inj.
Tip: digoxinum
Producator: Glaxo Wellcome
Indicatii: Insuficienta cardiaca: Lanoxin este indicat ?n tratamentul insuficientei cardiace cronice. Beneficiul terapeutic maxim se obtine la pacientii cu dilatatie ventriculara. Lanoxin este indicat ?n mod special c?nd insuficienta cardiaca se asociaza cu fibrilatie atriala. Aritmii supraventriculare: Lanoxin este indicat ?n tratamentul anumitor aritmii supraventriculare, ?n special ?n flutterul si fibrilatia atriala, cazuri ?n care beneficiul major este scaderea ritmului ventricular.
Contraindicatii: Lanoxin este contraindicat ?n blocul cardiac complet intermitent sau ?n blocul A-V de grad II, mai ales daca exista antecedente de crize Adams-Stokes. Lanoxin este contraindicat ?n aritmiile produse prin intoxicatie cu glicozide cardiotonice. Lanoxin este contraindicat ?n aritmiile supraventriculare asociate cu fascicule accesorii atrioventriculare, cum ar fi sindromul Wolff-Parkinson-White, daca nu au fost evaluate caracteristicile electrofiziologice ale cailor accesorii si efectul posibil nociv al Digoxinului. De asemenea, Lanoxin este contraindicat daca este cunoscuta sau suspectata o cale de conducere accesorie, chiar si c?nd nu exista antecedente de aritmii supraventriculare. Lanoxin este contraindicat ?n cardiomiopatia hipertrofica obstructiva cu exceptia cazurilor ?n care exista concomitent fibrilatie atriala si insuficienta cardiaca, dar si ?n aceste cazuri Digoxinul trebuie folosit cu grija. Lanoxin este contraindicat la pacientii cunoscuti cu hipersensibilitate la Digoxin si alte digitalice glicozidice.
Precautii: Aritmiile pot fi precipitate prin intoxicatie digitalica, unele dintre ele put?nd sa semene cu aritmia pentru care a fost indicat medicamentul. De exemplu, tahicardia atriala cu bloc atrio-ventricular variabil necesita o atentie deosebita ?ntruc?t din punct de vedere clinic ritmul seamana cu fibrilatia atriala. ?n unele cazuri de tulburari de conducere sino-atriale (ex.: Sick Sinus Syndrome: Sindromul de sinus bolnav), Digoxinul poate determina sau exacerba bradicardia sinusala sau poate cauza bloc sino-atrial. Determinarea concentratiei serice de Digoxin poate fi foarte utila ?n luarea unei decizii ?n privinta continuarii tratamentului cu Digoxin, dar doze toxice din alte glicozide pot determina reactii ?ncrucisate, suger?nd ?n mod eronat nivele aparent satisfacatoare de Digoxin. Observatia clinica ?n timpul ?ntreruperii temporare a Digoxinului poate fi mai utila. ?n unele cazuri, ?n care s-au administrat glicozide cardiotonice ?n ultimele 2 saptam?ni, trebuie reconsiderate recomandarile ?n privinta dozajului initial si eventual se recomanda reducerea dozei. Recomandarile ?n privinta dozajului trebuie reconsiderate daca pacientii sunt ?n v?rsta sau daca exista alte motive care determina reducerea clearanceului renal al Digoxinei. Trebuie luata ?n considerare at?t reducerea dozelor initiale c?t si a celor de ?ntretinere. Hipopotasemia sensibilizeaza miocardul la actiunea glicozizilor cardiotonici. Hipomagneziemia si hipercalcemia severa cresc sensibilitatea miocardului la actiunea glicozizilor cardiotonici. Injectarea rapida i.v. poate produce vasoconstrictie cu HTA si/sau scaderea fluxului coronarian. De aceea injectarea lenta este foarte importanta ?n insuficienta cardiaca de etiologie hipertensiva si infarctul miocardic acut. Administrarea Lanoxinului la un pacient cu boala tiroidiana necesita o atentie deosebita. Dozele initiale si de ?ntretinere trebuie reduse ?n caz de hipofunctie tiroidiana. ?n hipertiroidism exista o rezistenta relativa la Digoxin si s-ar putea sa fie necesara marirea dozelor. ?n timpul tratamentului pentru tireotoxicoza, dozajul trebuie redus pe masura ce tireotoxicoza este controlata. Pacientii cu sindrom de malabsorbtie sau rezectii gastrointestinale pot necesita doze crescute de Digoxin.
Reactii: Necardiace: Acestea se asociaza ?n principal cu supradozajul, dar pot aparea si datorita unor cresteri tranzitorii ale concentratiei serice prin absorbtie rapida. Acestea includ anorexie, greata si varsaturi si de obicei dispar ?n c?teva ore de la administrarea medicamentului. Poate aparea de asemenea diaree. Nu se recomanda sa se interpreteze greata ca semn precoce de supradozaj digoxinic. ?n administrarile pe termen lung poate aparea ginecomastie. S-au observat efecte adverse asupra SNC cum sunt slabiciune musculara, apatie, fatigabilitate, astenie, stare de rau, cefalee, tulburari de vedere, depresie si chiar psihoze. Administrarea Digoxinei per os s-a asociat cu ischemie intestinala si, rar, cu necroza intestinala. Rareori poate aparea rash tegumentar cu caracter urticarian sau scarlatiniform, ?nsotit de eozinofilie marcata. Foarte rar Digoxin poate determina trombocitopenie. Cardiace: Toxicitatea digoxinica poate determina diferite aritmii si tulburari de conducere. De obicei semnul premonitor este aparitia contractiilor ventriculare premature, ce se pot transforma ?n batai bigeminate sau trigeminate. ?n caz de supradozaj pot aparea tahicardii atriale (de obicei: indicatii ale tratamentului cu Digoxin). Tahicardia atriala cu un anumit grad de bloc atrio-ventricular este caracteristica, fara ca pulsul sa fie neaparat crescut (vezi "Precautii").
Compozitie: Solutii Orale: Lanoxin: PG Elixir (pediatric/geriatric) Elixir- solutie limpede, de culoare galbena, cu aroma de flori de tei, ce contine 50 g (0,050 mg) Digoxin ?n fiecare 1 ml de vehicul apos alcoolic, ?ndulcit.
Actiune:
Administrare: Doza de Lanoxin este individualizata pentru fiecare pacient ?n functie de v?rsta, greutatea corporala si functia renala. Dozele recomandate sunt orientative si pot fi folosite ca si ghid initial. Lanoxin: PG solutie buvabila, 50 mg/ml se administreaza cu ajutorul unei pipete gradate, care se va folosi la masurarea tuturor dozelor. Adulti si copii peste 10 ani: ?ncarcare rapida orala: 750-1500 g (0,75-1,5 mg) ca doza unica. C?nd administrarea nu se face de urgenta sau exista un risc crescut de toxicitate, de exemplu la v?rstnici, doza de ?ncarcare orala se administreaza ?n prize fractionate la 6 ore interval, cu evaluarea raspunsului clinic ?naintea administrarii fiecarei doze aditionale. ?ncarcare lenta orala: 250-750 g (0,25-0,75 mg) se administreaza zilnic timp de o saptam?na, dupa care se recurge la o doza de ?ntretinere adecvata. Raspunsul clinic trebuie sa apara ?n cursul unei saptamini. Nota: Alegerea tipului de ?ncarcare orala, rapida sau lenta, depinde de starea clinica generala a pacientului si de urgenta indicatiei. ?ntretinere: Doza de ?ntretinere trebuie calculata ?n functie de procentul din doza de depozit pierduta ?n fiecare zi prin eliminare.
Vizualizari: 300