Boli osteoarticulare - Sindromul Sjögren

Sindromul Sjögren reprezinta o boala inflamatorie sistemica, cronica, de etiologie necunoscuta, caracterizata prin uscaciunea gurii, ochilor si altor mucoase, frecvent asociata cu manifestari reumatoide cu caracter autoimun (poliartrita reumatoida, sclerodermie, lupus eritematos sistemic) si in care se intalneste un infiltrat limfocitar in tesuturile afectate.

Pacientii care sufera de acest sindrom prezinta un risc crescut de a dezvolta macroglobulinemia Waldenstrom.

Simptome
In unele cazuri, sindromul Sjögren afecteaza numai ochii si gura (primar), iar in altele aproape toate organele si sistemele pot fi implicate. Simptomele oculare apar cand atrofia epiteliului secretor al glandelor lacrimare produce uscarea corneei si conjunctivei. In cazurile avansate apare keratita filiforma.

Se remaca faptul ca 1/3 din pacienti ajung la marirea glandei parotide, care devine ferma, fluctuenta si moderat dureroasa. Marirea glandei tiroide este rar dureroasa. Cand glandele salivare se atrofiaza, cantitatea de saliva scade, ceea ce duce la uscaciunea gurii si buzelor (xerostomia) cu consecinte directe si anume: dificultatea la mestecare si inghitire si formarea de calculi in canalele salivare. Din acest motiv apar carii dentare cu frecventa mai mare, deoarece o dentitie buna necesita pentru intretinere saliva. Gustul si mirosul pot sa dispara.

Sunt si cazuri in care apare si uscaciunea pielii si a altor mucoase (nas, gat, laringe, bronhii, vulva, vagin) ca si alopecia. Uscaciunea cailor respiratorii determina frecvent infectii pulmonare, care pot duce chiar la pneumonii fatale.